Ziua 5: Ormindea, Deva, Orăştie, Vinţu de Jos
Am plecat din Ormindea în ceţurile dimineţii.
Actuala rezervaţie de calcare din Crăciuneşti a fost la începutul anilor '80 o exploatare minieră în Munţii Metaliferi. Prin '85-'86 zăcământul s-a epuizat iar cariera a fost declarată rezervaţie.
Intrarea este îngustă; din şosea, un pod traversează o apă și apoi se strecoară printre doi pereţi de stâncă. Odată intrat însă ai parte de o privelişte spectaculoasă: o căldare imensă înconjurată de pereţi aproape verticali cu o ieşire îngustă spre pădurea luxuriantă dinspre Ormindea. Parcă te aştepţi să apară dinozauri din pădurea aia.
O curiozitate: drumul de la Ormindea până aproape de Crăciuneşti este făcut din piatră cubică. Cam 2-3 km bine făcuţi, o parte înconjurând fosta carieră. În perioada anilor '80 cred că zona a fost foarte bogată dacă au construit aşa ceva.
Intrarea în rezervaţie.
O parte din căldarea făcută de exploatarea miniera. Undeva în spatele fotografului, ascunsă de vegetaţie este o peşteră cu lilieci.
Mai jos, poteca de ieşire spre Ormindea și pădurea luxurianta de acolo. "Cheile" este posibil să fi fost făcute de om, dar acum ele par a fi săpate de apă deşi valea e seacă.
De aici până în Deva e doar un pas de câţiva km.
Cladirea muzeului de istorie din Deva, Magna Curia, este o clădire cu o istorie bogată legată la un moment dat de o femeie atât de fumoasă încât i se spunea Muranyi Venus (Venus de Murano). Merită vizitat pentru colecţia de fosile de dinozauri cât și pentru tezaur sau lapidarium. Aici am văzut prima oară menhire preistorice.
De aici am plecat spre Orăştie cu a sa cetate și centru istoric.
Regret că am făcut drumul pe E85 în loc să pedalez pe DJ107A. Am fost totuşi curios să parcurg traseul pe E85 pentru că nu mai pedalasem pe acolo. În ciuda autostrăzii, drumul este aglomerat cu tot felul de vehicule, mai ales că era în timpul săptămânii.
În final mi-am pus cortul în aceeaşi pădurice de nuci de lângă Vinţu de Jos. Acum doi ani aici m-a prins un cod galben de ploaie și din păcate nu aveam decât un sac de bivuac. Acum însă vremea a fost superbă, aşa de calduroasă încât nu mi-am pus decât parţial învelişul exterior al cortului.
Am parcurs cca 90-100 km, pe un drum plat fără alte dificultăţi decât traficul destul de obositor pentru un biciclist.
