Ziua 2
M-am trezit mai devreme (7.00) vizitat fiind de doi căutători de indicii (unii ascund un obiect, lasă indicii, iar alţii trebuie să il descopere).
Am plecat spre Ruşi (Rusbach?), Șeica Mare, Agârbiciu. Fiecare sat are câte o biserică fortificată. Din păcate în general sunt închise iar eu nu mi-am permis să pierd mai mult de 20-30 minute cu fiecare. Nu am avut timp să caut omul cu cheia și să îl conving să deschidă. Viteza medie pe bicicletă, încărcată fiind, era cam de 18 km/h (rulam cu 22-26 km/h, bicicleta nefiind una de viteza. Şi nici eu.). Ca atare tot ce am putut face a fost să le vizitez la exterior.
O surpriză placută a fost însă biserica fortificată, muzeu și pensiune, din comuna Axente Sever (Frauendorf). Cu 7 lei am vizitat biserica, fortificaţia interioară și muzeul din incintă. O chestie pe care o ştiam destul de vag și care mi s-a reconfirmat la muzeul de acolo este faptul că sașii la origine nu sunt toți germani. De fapt pe la începuturi colonizatorii au provenit din actualele Flandra, Olanda, Luxemburg, Lorena și din Valea Rinului. Ulterior însă, coloniştii germani au fost în numar din ce în ce mai mare. Evident, pentru asta, regele le dădea scutiri de impozite, drept de construcţie fortăreață și alte înlesniri.
În biserică, la fel ca în mai toate bisericile săsești din Transilvania, sunt pomeniţi cei care au murit în primul război mondial, în al doilea război precum și cei care au murit deportaţi de către ruşi. Sunt liste lungi.
Interesant a fost faptul că o parte din cămările de provizii (patru sau şase) au fost transformate în camere de dormit aşa că fortăreața a devenit și pensiune! Nu am întrebat de preţ, dar pentru cei interesaţi, sunati la 0735 564 996, Pelger Livia. Sau căutaţi pe facebook la Frauendorf Axente Sever.
M-am abătut un pic de la planul iniţial și am urcat spre Medias (Megyes), trecând prin Copşa Mică. Merită vizitat și oraşul ăsta. Pentru cei care nu ştiu, la Copşa Mică se face negru de fum (pentru anvelope auto, etc.) încă dinainte de '89. Nenorocirea era ca înainte de '89 nu existau filtre sau nu funcționau, aşa ca toată localitatea și zona limitrofă arăta ca scoasă dintr-un cazan cu smoală. Azi casele sunt curate și din câte mi-am dat seama mai au ceva industrie. Evident și Copsa Mica are o biserică evanghelică, nefortificată însă.
Şi am ajuns la Mediaş. Am trecut pe lângă turnul din imagine și iată-mă-s în zona istorică a cetăţii.
În imaginea de mai sus, în dreapta, este intreriorul zidului de apărare. În stânga acum sunt cârciumi.
Am vizitat fortificaţia centrală din Mediaş, care include o biserică (vizitabilă, 7 lei) și câteva case.
În dreapta, casa în care s-a născut Stefan Ludwig Roth, revoluţionar german la 1848. Are o placă memorială pe ea.
Imagine laterală de la altarul bisericii. Pietre de mormânt (cred). Mai jos, piesa centrală a altarului.
Colecţia de covoare orientale, unele din sec. 15-16!
Am continuat drumul ieşind din Mediaş prin nord spre Blaj. În drum am trecut prin băile Bazna. Din păcate, ca și data trecută când am fost acolo, biserica fortificată era închisă.
De asemenea, castelul Bethlen Haller de la Cetatea de Baltă, nu este deschis publicului.
Trebuie spus că familia Bethlen este o familie care a dat principi ai Transilvaniei, iar familia Haller are un reprezentant care a fost guvernator al Imperiului Habsburgic în sec. 18. Mai jos, o fotografie a castelului din exterior. Azi e proprietate privată.
Am ajuns în Blaj, am trecut de Blaj. Are un centru frumos, dar nu am vizitat nici Câmpia Libertăţii cu a sa faimoasă proclamaţie, nici crucea lui Avram Iancu (construită recent cred, nu ştiu).
Şi am pedalat și am pedalat până în Teiuș. Aici mi-am refăcut rezerva de apă pentru că băusem deja cam 4 litri și nu îmi ajungeau. Trebuie spus că în fiecare seară înainte de culcare îmi făceam o supă la plic cu multă sare ca să îmi refacă sărurile din organism pierdute prin deshidratare. Am avut și săruri speciale, dar o supă te și hrăneşte în plus, cu ceva fidea.
Am pus cortul destul de aproape de ieşirea din Teiuş, pe drumul spre Aiud. Drum circulat intens, cu viteză, destul de îngust. Nu m-am simtit confortabil. Din cauza zgomotului mare mi-am pus cortul la aprox 500 m de drum într-un lan de porumb. În ziua asta am parcurs ceva peste 100 km.
