Născut la data de 07.10.1934, într-o familie de intelectuali, Dan Lubenescu a fost un pasionat alpinist în anii tinereţii. A îndrăgit muntele din copilărie şi a început incursiunile montane devreme, începutul studiilor universitare prinzându-l deja ca "alpinist în lotul naţional, cu multe premiere în pereţii munţilor Bucegi, Făgăraş, Retezat, cu multe ture de iarnă".

Propunerea pentru zona Trascău - Muntele Mare în mini-vacanţa de Rusalii a fost bine-venită în contextul atâtor coduri de avertizare care au colorat - neplăcut pentru drumeţiile la munte - mai toată primăvara. Locurile sunt pitoreşti şi chiar dacă nu excelează prin înălţimi mari au un farmec aparte aşa că revenim de fiecare dată cu încântare.

Colţii Trascăului

Pentru wk-ul combinat cu 1 iunie pare că prognoza meteo pentru zona de sud, mai puţin înaltă, este mai favorabilă aşa că ne hotărâm să pornim spre Herculane. Zona munţilor Cernei-Mehedinţi, chiar dacă nu foarte înaltă, oferă o bogăţie de trasee prin locuri pitoreşti.

Pini negri de Banat (Cheile Ţesnei)

Insula Creta este cunoscută în principal ca destinație de vacanță pentru stațiunile sale la Marea Egee. Puțini dintre turiștii veniți pentru plajă află că pe insulă există două masive muntoase din calcar cu vârfuri de peste 2.400 m, platouri montane extinse și peste 20 de canioane sălbatice, toate amenajate pentru vizitare. Majoritatea acestor canioane se găsesc pe țărmul sudic al Cretei unde platourile calcaroase înalte mărginind cele doua masive (Lefka Ori şi Psiloritis) sunt ferăstruite de văi adânci care uneori coboară până la mare.

O statistică a celor mai înalte vârfuri din Carpații românești ne arată că sunt 13 vârfuri care depășesc altitudinea de 2500 m. Toate cele 13 vârfuri se găsesc în Carpații Meridionali fiind grupate (de la vest la est) astfel: două în Retezat (Peleaga – 2509 m și Păpușa – 2508 m), unul în Parâng (Parângul Mare – 2519 m) opt în Făgăraș (Negoiu – 2535 m, Lespezi  - 2517 m, Cornul Călțunului – 2505 m, Vânătoarea lui Buteanu - 2507 m, Viștea Mare – 2527 m, Moldoveanu – 2544 m, Dara – 2500 m, Hârtopu – 2506 m) și două în Bucegi (Bucura Dumbravă – 2503 m și Omu – 2507 m). Se mai spune că ar mai fi un al paisprezecelea punct în care altitudinea atinge pragul de 2500 m pe culmea Morarului din Bucegi, însă aspectul crestei în zona sa înaltă este mai curând unul plat iar un asemenea vârf nu apare marcat pe nici o hartă.

O mini-vacanţă în Făgăraş în septembrie vine cu atu-urile extra-sezonului, mai puţini turişti dar şi zile ceva mai scurte şi nopţi mai reci. Am ales Sâmbăta pentru că oferă totuşi un acces facil în nordul masivului.