o noua saptamina, o noua pagina de Cronica...
In ordinea primirii (cit de cit), ma straduiesc sa pun in pagina lista excursiilor si rapoartelor din aceasta saptamina abia incheiata.
De la
Radu A, pe care l-am intilnit in tren la intoarcere, am primit cel mai rapid feedback- un traseu in
Baiului de sud:
In weekendul asta am
urcat pe Gagu si am coborat pe Florei.
Iaca si pozele:
kermit.go.ro/gagu-florei19.tar
kermit.go.ro/radu/gagu-florei19/index.htm
De la Busteni la Predeal, prin muntele Diham si Bradet/Gilma, in cautare de flori... am fost noi, simbata, intr-o echipa de 4, dar anul acesta este inca multa zapada. Nu ne-a suparat prea mult, doar ca florile au fost foarte putine, mari suprafete fiind inca sub covorul de zapada. Mai neplacut a fost pe coborire, drumul prin Muchia Bradetului este de evitat, sint santuri mari de noroi facute de TAFuri, si trecerea/ocolirea lor este obligatorie in mai multe locuri. O bataie de joc.
photos.app.goo.gl/dVRTGcXeeXCW5qYD9
Dumitra a fost in grupul de simbata, condus de
Mitica L, in traseul
Timisu de Jos - Drumul Serpilor - Vf. Postavaru 1799 - Cab. Postavaru - Poiana Ruia - Valea Lamba
photos.app.goo.gl/yZzPg5VomYKeRhU57
Tot acolo a fost si
Artemiza:
photos.app.goo.gl/ubHaKqUWgdJKXo9E7
In trenul 3001, multi montaniarzi cu multe propuneri de ture care mai de care mai tentante, si nu ma puteam hotari unde sa merg. In final am ales ceva ispititor pentru cine vrea sa se puna la incercare, am lasat trenul sa treaca de Predeal prin serpentinele cu tuneluri si dupa ce a intrat pe Valea Timisului am coborat 15 la numar in Halta CFR Timisul de Jos. De aici am urmat Drumul Serpilor spre Masivul Postavarul cu o diferenta de nivel de aproape 1300 metri, am ajuns in Varful Postavarul 1802 m alt. si dupa o pauza scurta de foto, am coborat pe partia Ruia spre Valea Lamba din nou la Halta Timisul de Jos. Din totalul de 15, intoarcerea s-a modificat, unii au luat telecabina pentru Brasov, altii au ramas mai mult la cabana Postavarul (hotarati sa se intoarca cu trenul de ora 19,00), iar 9(noua) dintre noi ne-am grabit la trenul de ora 16,42 , avand in vedere ca la Halta Timisul de Jos nu exista sala de asteptare. Spre Valea Lamba coborarea nu a fost asa de superba pana la iesirea spre firul apei, prin frunzisul padurii cam fiecare am luat contact cu pamantul, si graba noastra ne-a dus la un avans de 46 minute, timp suficient sa mergem la magazinul cu berica In tren multumiti de aventura noastra , am impartasit impresiile cu colegii din alte ture si am ajuns cu bine la Bucuresti. Timpul a fost frumos cerul senin ,din Varful Postavarul am avut imagini complete spre muntii din jur. Recomand acest traseu si in luna mai (cand l-am facut anul trecut), este superb cu totul inverzit.
Vali G raporteaza dintr-o tura de vale alpina, de primavara insorita cu urcare pe valea Alba si coborire pe valea Priponului, 30.03.2019,
Valea Albă, Valea Priponului
photos.app.goo.gl/SZsKkCWNhXDSf2ZY9
Iata si comentariul atasat de
Vali la album:
Traseu periculos ! Nici dacă ai echipamentul complet, dar nu ești experimentat în utilizarea lui nu ai ce să cauți pe acest traseu ! Ne întâlnim la Căminul Alpin cu... sibianul Cătălin și mergem către Valea Abă. Eugen este tăcut și cu mișcări domoale. Ne pune colțarii, pioletul la îndemână înainte de a intra în traverseul către La verdeață. Zăpada este bună și ne permite un ritm de urcare normal până dăm de zăpada apoasă care ne încarcă colțarii. Batem de zor cu pioletul în colțari și scăpăm pentru un pas, doi, de greutatea ce atârnă de bocanci, dar mai ales de contactul precar cu zăpada pe care urcăm. Din Blidul Uriașilor au pornit două mici avalanșe deși nimic nu prevestea asta. Cornișe impresionante străjuiesc, sau amenință valea. Pe la 13.30 am ieșit din vale și ne-am întins la soare. Zăpada bună de pe platou ne-a permis să mergem și să coborâm pe Valea Priponului. Ambele văi sunt cu zăpadă foarte multă, continui pe întregul parcurs. Am coborât direct în Poiana Cerbului, fără să intrăm pe traverseul ce duce la stâna din Pripon. Nu erau urme proaspete spre cabana Omu.
Duminica, iar
pe Arges, partial, cu piciorul din seria cu
Liana si Horia, de la
balta Luica pina la Mitreni, ne-a dat prilejul sa vizitam in premiera o portiune pitoreasca a cursului riului Arges:
photos.app.goo.gl/TRgRVf4agV1vsyCH8
Am avut ocazia sa constatam o activitate cam bezmetica de albine (salbatice?) - cu sutele, zburau bezmetice si era un zumzet continuu in anumite portiuni de drum, plus... am vazut si capuse
![:( :(]()
deja, pentru prima oara am achizitionat vreo 3 in grup, pe pantaloni, din cele mari - asa ca le-am vazut imediat si indepartat.
Loredana raporteaza dintr-o tura de duminica, pe traseul:
Azuga, Grecu, Leuca Mica, Diham, Podele, Fitifoi, Predeal
photos.app.goo.gl/JDPqYFf7M7BFV5qa8
Soarele ce s-a ridicat dimineata deasupra caii ferate prevestea o duminica frumoasa, numai buna de drumetit, o zi pe care ne-am hotarat sa o valorificam printr-o tropaiala pana la Diham, in ideea ca o sa gasim plin de flori pe Grecu si Leuca.
Ne-am pornit sapte insi si un catel pe un drum ca de inceput de primavara, zapada ioc la inceput, nici uscat dar nici prea noroios si fara flori la vedere. Pe masura ce am avandat au inceput sa apara ghioceii, la un moment dat padurea fiind smaltuita de ei.
Pe masura ce am avansat au aparut si brandusele. Dar si zapada. Din fericire, cum peste noapte a fost probabil frig, zapada era inca buna de mers, intra in ea doar talpa de la bocanc, fara sa te scufunzi nici macar pe portiunile unde stratul de omat era mare.
Am ajuns pe Grecu pe o vreme splendida - soare, cald, vizibilitate foarte buna. Ne-am continuat drumul urcand Leuca Mica si pe la 12 si un pic am ajuns la Diham.
Dupa pauza de masa, am luat pieptis Magura Cenusie si am coborat intr-o poiana plina de branduse, continuandu-ne apoi drumul pe la Podele si pe celebrul Fitifoi.
Zapada nu a pus probleme, zonele albe au alternat cu cele cu noroi, dar nimic sa te sperie sau sa te murdarasca pana in gat. Nu ne-a speriat nici ursul, desi am dat de urmele lui, iar doi drumeti, pe care ii intalnisem ceva mai devreme, spuneau ca l-au vazut pe drum.
Am ajuns pe vreme inca frumoasa in Predeal cu o ora inainte de plecarea trenului, ora pe care am petrecut-o in parc, la soare.
Tot de duminica, vine si raportul lui
Mihai R:
Dâmbu Morii - Prăpastia Ursului - Cab. Piatra Mare - Vf. Piatra Mare - Horvatca (C. Ciorga) - Timișu de Sus 31-03-2019
O zi superbă așa că alegem să mergem mai sus spre Vf. Piatra Mare prin Prăpastia Ursului. La pereții de la Grota Ursului sunt câțiva cățărători. Pe vârf abia dacă adie vântul. Hotărâm să coborâm pe Horvatca deși suntem doar trei (recomand un grup de minim cinci). Rătăcim un pic poteca mai jos în apropierea cabanei de vânătoare dar până la urmă varianta aleasă se dovedește mai scurtă și ieșim chiar lângă cabană. Aici întâlnim un fost pădurar (după cum ne-a spus) și facem greșeala să-l întrebăm pe unde putem coborî spre Timișu de Sus. Ne indică varianta direct pe Valea Horvatca. Toate bune până la un moment dat când încep să apară câteva mici tobogane de stâncă foarte alunecoase din cauza noroiului și frunzelor. Înaintăm dar panta se mărește și firul văii devine abrupt și nu mai vedem în jos continuarea văii. Ne gândim că mai jos este posibil să dăm de vreo săritoare. Nu avem nici măcar câte o cască pe cap (poate e nevoie și de cordelină?!) așa că decidem să facem cale întoarsă și de la cabană să mergem pe un traseu cunoscut de mine dintr-o tură anterioară, pe sus pe Coama Ciorga. La cabană nu mai este nimeni. Acest om practic ne-a trimis într-o văgăună și a dipărut! Nu credem că el a urcat la cabană pe traseul pe care ni l-a indicat nouă și nici pe cel de pe sus de pe Coamă (este destul de solicitant, urcă și coboară). Probabil știa altă variantă de urcare/coborâre mai lejeră pe care nu a vrut să ne-o divulge. Eu îl consider pe acest om un posibil pericol! Dacă din dorința de explorare ajungea ”la mâna lui” un grup cu mai puțină experiență pe munte, le putea crea probleme traseul indicat.
Ajungem cu bine în Halta Timișu de Sus. Cu peste 25 de minute întârziere luăm Regio 3012 spre casă.
photos.app.goo.gl/N4VApZ1ZL6d859rT6
si desigur... va urma!