- Postări: 1513
- Mulțumiri primite: 60
saptamina 19-25 decembrie 2015
25 Dec 2016 10:29 #2759
de angela
saptamina 19-25 decembrie 2015 a fost scris de angela
A sosit si ultima saptamina intreaga din decembrie al lui 2016 (ultima fila de cronica din an), cu vacanta si sarbatori, si cu un sfirsit de saptamina festiv cu soare si vreme frumoasa si soare: Craciun fericit!
Raportul il incep cu o poveste, nu stiu cit de reusita si nici macar nu e de "iarna"(am pierdut o varianta in neanturile internetului, ca ma decuplase de pe forum, pina am terminat-o si nu am avut inspiratia sa salvez intermediar)- vineri, cu Mihaela R ne-am vorbit sa ne vedem pe 3001, pentru o explorare prin dealurile Brezei. Toba de documentatie si fituici notite, dupa studii pe google maps si lecturi pe net (sugerate de discutiile la telefon cu Virgil si Rodica R), am coborit cu entuziasm in halta mea "favorita", a.k.a. Nistoresti, limita de zona kilometrica pentru VSDistii care vin din Bucuresti. De aici am pornit pe la ora 8.15, am trecut Prahova pe podul aferent si am inceput urcusul la deal, pe "strada". A intrat in functiune prima fituica (citez):
Nistoresti- trecut pod- in sus - la dreapta str St cel Mare- stg Str Panduri - dr. Armata pop("-orului" am crezut eu, era de fapt "-ulara")- dr Republicii pina la Plaiului-la stg.
Toate bune si frumoase, am gasit pe strazile pricipale chiar si marcaje, eram pe C1 albastru (cel putin aproximativ).
Plaiului asta urca si urca, se intilneste cu o varianta care vine din Gura Beliei cica, apoi iese din localitate si urca de-a coasta spre un deal cu antene (si liziera de zade) spre o inseuare la locul "la Pietris", care continua cu o culme laterala si alt drum sub o liziera de pini (vizibila de la distanta mare). Noi am parasit drumul bun, si cu dorinta de aventura sau (in opinia altora)cu o doza de masochism am urcat la liziera de zade, si am urmat creasta , pe ea sau mai pe jos prin maracinisuri (paducel, macesi), cu multe "agatamente", sfisiat de haine si documentatie aproape pierduta in citeva rinduri, smulsa de tufe, dar regasita ulterior sub vigilenta supraveghere a Mihaelei.
Dupa aventura maracinoasa chiar si cu un mic suspans cu traverseu expus la un gard cu ruptura, pe linga o ripa nasoala, am mers la Pietris (un fel de promontoriu "de eroziune" interesant care strajuieste trecerea drumului) spre un fel de sa, pe drumul de culmea Lazului- la intersectie de drumuri. La stinga- Liziera de Pini, la care Mihaela a mers pe culme, eu nu am mai vrut maracinis, asa ca am luat-o catinel pe drum si ne-am intilnit acolo- loc de belvedere si consultare a documentatiei, ca evident acolo unde ar fi trebuit, la o bifurcatie de drumuri, pas de a fi pictat "aia" vreun semn! Marcaj turistic facut de primarie cica!(in localitate da, afara... mai incet). Asa ne-am dat seama ca nu aveam cum cobori de la liziera de pini sub ea, spre vest, ne-am intors la bifurcatie si am continuat pe drum, incercind sa identificam elementele din descrierea omului care se straduise (pe blog, probabil fiu al locului si entuziast- sergiopestisanu.wordpress.com/ ).
Ne-am dus sa cautam marcaje/repere, dupa descriere sau nu... in sfirsit acolo unde era nevoie nu erau! desi am scrutat cu atentie zona. Am vazut un C2 rosu sau portocaliu, mi-am zis ca ar trebui sa vina un drum de la Gura Beliei care ar continua pe partea cealalta la vale spre vest, dar nu era clar deloc. Am citit ca erau doua variante, ar mai fi fost in plan si un marcaj galben pe linga unul rosu, dar, daca era, nu era unde trebuia sa fie, era bine ascuns![:)]( ":)")
Am mers in continuare pe drum, cautind un drum amenajat, care nu era- am ajuns la un loc de unde prin culoarul drumului aparea "zona goala" de sub Gurguiatu (i-am tras o poza, acasa m-am gindit ca prea seamana cu Plesuva, poate era totusi Plesuva), acolo, dupa gard incepea un drum mai bine conturat, am mers pe el o bucata dar nu mai era nici "in faget" si nici nu mergea spre V ci cotea mai degraba spre N, asa ca am decis ca "inapoi" spre locul unde fusesera semnele cele doua C2, la oarece distanta una de alta, de le-am zarit.
Acolo am cautat o urma de drum, ca de era, era bine ascuns sub frunze, ni s-a parut ca am gasit ceva, dar abia il ghiceai, ne-am infundat intr-o vale care nu era de urmat, ne-am intors un pic, am urcat in muchia de linga ea, in stinga, iar ni s-a parut ca parca ghicim ceva pe sub frunze, dar era foarte greu de identificat. Am gasit o curba clara, apoi iar ni s-a "infundat", eram deasupra firului de vale de sub Liziera de Pini, dar nu mai aveam drum! Trebuia sa fie si acolo o varianta, mai poteca ce s-ar intilni mai jos cu "drumul bun", ne-am imaginat ca drumul nostru face o curba si va reveni pe vale, poate pe partea cealalta, am coborit mai pe directa pina ne-am zis ca nu se poate trece, era prea abrupt, nu aveam cum trece firul, si nici nu era clar daca dincolo era sau nu hatas. Am auzit niste oameni la lemne, cu o haita mare de ciini insotitori care au venit spre noi sa ne latre, oamenii erau mai sus, cu o caruta ceva. Era imposibil sa trecem valea, ei erau dincolo. Am facut un mic popas si dupa o ajustare de bocanci si o cana de ceai, am reurcat pina spre curba clara de mai devreme si am cautat o alta varianta de continuare, pentru ca acum nu ni se parea deloc plauzibil sa se intoarca "in sus" sa mai faca drumul alta serpentina pentru a reveni mai jos pe firul vilcelului de sub noi. Am gasit ceva, ulterior ne-a incurajat o urma vaga de sant (eventual lasat de vreo caruta in noroi) sub covorul gros de frunze. apoi tot mai clar, si am ajuns la un alt fir de vale, si o zona mai umblata. de acolo se cotea la stinga, nu prea era clar cum, doar ca trecuse carul cu lemne la vale si cu ciini cu tot, unii mai ramineau in urma si veneau sa ne latre, asa ca macar aveam clar pe unde e drumul lor, care trebuie sa iasa la civilizatie!
Am ajuns la un fel de cetate "de nisip", spectaculoasa, unde iar nu ne-a fost prea clar daca dreapta sau stinga, dar un ciine a aparut iar sa ne arate drumul (se mai zareau ici-colo urmele de la caratul lemnelor). Acea varianta de drum, oricum mai clar decit ce ar fi fost de incercat pe firul de vale din dreapta, ne-a scos apoi intr-un fel de luminis, unde ne-am intilnit cu un fir de vale mai serios- era ce cautam, valea Tarsa! In dreapta niste copaci mai interesanti, dar nu vedeam "pomul laudat" fagul Printesei! In cele din urma l-am gasit- dupa un gard, de batrin era batrin, dar prea frumos nu ni s-a parut acum, iarna. Am gasit si o trecere a ghetii groase de pe fir, si de aici a inceput aventura pe albia piriului Tarsa spre satul Surdesti. Macar stiam ca sintem pe traseu, conform descrierilor.
N-a fost chiar simplu pe firul piriului, aveam ceva crampoane la noi, dar nu le-am pus, eu aveam doar antiderapante, Mihaela - nu stiam ca avea minicrampoanele ei noi, ca nu le-a scos decit in tren sa mi le arate. Ne-am descurcat si fara, am mers incet si cu grija cautind sa evitam gheata lucie, trecind apa de citeva ori, mai pe urmele carului, mai pe ale ciinilor, ba la inspiratie. De vreo 2 ori am iesit din fir, ba pe o parte, ba pe alta, stiam ca in final trebuie mers pe dreapta - pe "islaz", aveam sa aflam mai incolo. Am mers o bucata frumoasa, pe un fel de livada, prin stinga, unde ne-am si oprit pentru pauza de masa. A aparut iar un ciine, dar si unul dintre stapinii lui, cu care am schimbat 2-3 vorbe. Ne-a intrebat daca nu ne e frica de urs, daca noi eram acolo in padure, ca e o ursoaica cu 3 pui... noi am zis ca ursilor nu le place de mirosul/gustul nostru probabil sau cam asa ceva, nu, n-am intilnit niciun urs.
Ne-a mai zis sa trecem curind dincolo si sa raminem pe islaz, ca pe fir sint stine. Asa am si facut. Ne-am mai intilnit mai tirziu cu un alt tinar pe care l-am "banuit" a fi padurar, care ii cauta pe cei care au fost dupa lemne. In final s-au intilnit, noi ii spusesem ca au trecut deja la vale, nu i-am vazut, doar auzit, trecind pe albie, cind noi eram pe pajiste la pauza.
Am mers pe islaz, dupa ce s-a deschis orizontul am zarit si stinele cu pricina si capatul unei uliti. Am continuat pe curba de nivel, si bine ar fi fost, doar ca dupa un deal am dat nas in nas cu o turma de oi cu ciini aferenti, care ne-au obligat sa coborim la un fir de apa mai mic, unde ne-am innoroit pentru prima (si ultima) data in ziua aia. Am iesit pe ulita, am trecut iar apa inapoi, de data asta pe un podet, apoi tot mai strada, curind asfalt. Culmea, a aparut si un marcaj galben!! apoi pe soseaua pricipala- marcaj rosu, un fel de trunghi dar fara baza alba. Am intrebt pe cineva pe unde sa continuam spre Gurga, primul cetatean ne-a descurajat, altul, intr-o caruta ne-a dat reper scoala, dar acolo nu am inteles ce si cum- am intrebat pe cineva care ne-a zis ca nu se poate... oricum era deja aproape ora 2 asa ca ne-am zis ca avem destul de tropait spre Breaza. De acolo numai pe asfalt, am urcat la "Pripon" (un virf de deal, serpentine strinse pe sosea, destula circulatie din pacate) apoi la vale, str Ocinei- pina la parc. Republicii, pina la biserica, la stinga str Garii si la vale. Am ajuns la tren la 15.40, trecea regiotrans si urma IR-ul fost RE. Vreo 16km jumatate si mai bine.
Pozele: goo.gl/photos/D6xRo9w8Q76QmUKR7
Simbata pe 3001- alta zi cu cer albastru si soare mult, de data asta spre munte si zapada.
Marian Curculescu cu echipa lui, doritor de aventuri pe la Omu si pe Hornul Mare al Malaiestilor, cauta coltari pentru o coechipiera potentiala.
Iata relatarea foto pe aceasta tema de la Florin D: www.flickr.com/photos/135189018@N08/albums/72157676916434090
Restul, mai putini ca de obicei, doritori de o plimbare de iarna, ca de ajun de Craciun.
Se pare ca cineva ar fi mers si in Piatra Mare, am auzit eu un zvon, dar nu stiu nici cine nici unde.
Vreo 14-15 ne-am adunat insa in gara Azuga, din ambele trenuri, 3001 si IR de 7 si am pornit spre valea Grecului. 7 am urcat pe vale, ceilalti pe culme si ne-am regrupat in saua de sub virf. Acolo am pierdut o coechipiera, care avea in intentie sa mearga pe Coama Lunga, la fel au facut si ceilalti care urcasera prin traseul de culme. Cei 6 ramasi ne-am continuat traseul conform planului initial, spre Leuca mica si coborire pe valea Iadului si valea Leucii spre Predeal.
Iata si ceva poze:
varianta culme- Vf Grecu- Coama Lunga spre Busteni:
de la Svetlana: goo.gl/photos/mKyVB3JD9nJH4QFeA
varianta vale + Leuca_ valea Iadului/Leucii spre Predeal:
goo.gl/photos/ZtnVZEBQDvfMyAvp8
Raportul il incep cu o poveste, nu stiu cit de reusita si nici macar nu e de "iarna"(am pierdut o varianta in neanturile internetului, ca ma decuplase de pe forum, pina am terminat-o si nu am avut inspiratia sa salvez intermediar)- vineri, cu Mihaela R ne-am vorbit sa ne vedem pe 3001, pentru o explorare prin dealurile Brezei. Toba de documentatie si fituici notite, dupa studii pe google maps si lecturi pe net (sugerate de discutiile la telefon cu Virgil si Rodica R), am coborit cu entuziasm in halta mea "favorita", a.k.a. Nistoresti, limita de zona kilometrica pentru VSDistii care vin din Bucuresti. De aici am pornit pe la ora 8.15, am trecut Prahova pe podul aferent si am inceput urcusul la deal, pe "strada". A intrat in functiune prima fituica (citez):
Nistoresti- trecut pod- in sus - la dreapta str St cel Mare- stg Str Panduri - dr. Armata pop("-orului" am crezut eu, era de fapt "-ulara")- dr Republicii pina la Plaiului-la stg.
Toate bune si frumoase, am gasit pe strazile pricipale chiar si marcaje, eram pe C1 albastru (cel putin aproximativ).
Plaiului asta urca si urca, se intilneste cu o varianta care vine din Gura Beliei cica, apoi iese din localitate si urca de-a coasta spre un deal cu antene (si liziera de zade) spre o inseuare la locul "la Pietris", care continua cu o culme laterala si alt drum sub o liziera de pini (vizibila de la distanta mare). Noi am parasit drumul bun, si cu dorinta de aventura sau (in opinia altora)cu o doza de masochism am urcat la liziera de zade, si am urmat creasta , pe ea sau mai pe jos prin maracinisuri (paducel, macesi), cu multe "agatamente", sfisiat de haine si documentatie aproape pierduta in citeva rinduri, smulsa de tufe, dar regasita ulterior sub vigilenta supraveghere a Mihaelei.
Dupa aventura maracinoasa chiar si cu un mic suspans cu traverseu expus la un gard cu ruptura, pe linga o ripa nasoala, am mers la Pietris (un fel de promontoriu "de eroziune" interesant care strajuieste trecerea drumului) spre un fel de sa, pe drumul de culmea Lazului- la intersectie de drumuri. La stinga- Liziera de Pini, la care Mihaela a mers pe culme, eu nu am mai vrut maracinis, asa ca am luat-o catinel pe drum si ne-am intilnit acolo- loc de belvedere si consultare a documentatiei, ca evident acolo unde ar fi trebuit, la o bifurcatie de drumuri, pas de a fi pictat "aia" vreun semn! Marcaj turistic facut de primarie cica!(in localitate da, afara... mai incet). Asa ne-am dat seama ca nu aveam cum cobori de la liziera de pini sub ea, spre vest, ne-am intors la bifurcatie si am continuat pe drum, incercind sa identificam elementele din descrierea omului care se straduise (pe blog, probabil fiu al locului si entuziast- sergiopestisanu.wordpress.com/ ).
Ne-am dus sa cautam marcaje/repere, dupa descriere sau nu... in sfirsit acolo unde era nevoie nu erau! desi am scrutat cu atentie zona. Am vazut un C2 rosu sau portocaliu, mi-am zis ca ar trebui sa vina un drum de la Gura Beliei care ar continua pe partea cealalta la vale spre vest, dar nu era clar deloc. Am citit ca erau doua variante, ar mai fi fost in plan si un marcaj galben pe linga unul rosu, dar, daca era, nu era unde trebuia sa fie, era bine ascuns
Am mers in continuare pe drum, cautind un drum amenajat, care nu era- am ajuns la un loc de unde prin culoarul drumului aparea "zona goala" de sub Gurguiatu (i-am tras o poza, acasa m-am gindit ca prea seamana cu Plesuva, poate era totusi Plesuva), acolo, dupa gard incepea un drum mai bine conturat, am mers pe el o bucata dar nu mai era nici "in faget" si nici nu mergea spre V ci cotea mai degraba spre N, asa ca am decis ca "inapoi" spre locul unde fusesera semnele cele doua C2, la oarece distanta una de alta, de le-am zarit.
Acolo am cautat o urma de drum, ca de era, era bine ascuns sub frunze, ni s-a parut ca am gasit ceva, dar abia il ghiceai, ne-am infundat intr-o vale care nu era de urmat, ne-am intors un pic, am urcat in muchia de linga ea, in stinga, iar ni s-a parut ca parca ghicim ceva pe sub frunze, dar era foarte greu de identificat. Am gasit o curba clara, apoi iar ni s-a "infundat", eram deasupra firului de vale de sub Liziera de Pini, dar nu mai aveam drum! Trebuia sa fie si acolo o varianta, mai poteca ce s-ar intilni mai jos cu "drumul bun", ne-am imaginat ca drumul nostru face o curba si va reveni pe vale, poate pe partea cealalta, am coborit mai pe directa pina ne-am zis ca nu se poate trece, era prea abrupt, nu aveam cum trece firul, si nici nu era clar daca dincolo era sau nu hatas. Am auzit niste oameni la lemne, cu o haita mare de ciini insotitori care au venit spre noi sa ne latre, oamenii erau mai sus, cu o caruta ceva. Era imposibil sa trecem valea, ei erau dincolo. Am facut un mic popas si dupa o ajustare de bocanci si o cana de ceai, am reurcat pina spre curba clara de mai devreme si am cautat o alta varianta de continuare, pentru ca acum nu ni se parea deloc plauzibil sa se intoarca "in sus" sa mai faca drumul alta serpentina pentru a reveni mai jos pe firul vilcelului de sub noi. Am gasit ceva, ulterior ne-a incurajat o urma vaga de sant (eventual lasat de vreo caruta in noroi) sub covorul gros de frunze. apoi tot mai clar, si am ajuns la un alt fir de vale, si o zona mai umblata. de acolo se cotea la stinga, nu prea era clar cum, doar ca trecuse carul cu lemne la vale si cu ciini cu tot, unii mai ramineau in urma si veneau sa ne latre, asa ca macar aveam clar pe unde e drumul lor, care trebuie sa iasa la civilizatie!
Am ajuns la un fel de cetate "de nisip", spectaculoasa, unde iar nu ne-a fost prea clar daca dreapta sau stinga, dar un ciine a aparut iar sa ne arate drumul (se mai zareau ici-colo urmele de la caratul lemnelor). Acea varianta de drum, oricum mai clar decit ce ar fi fost de incercat pe firul de vale din dreapta, ne-a scos apoi intr-un fel de luminis, unde ne-am intilnit cu un fir de vale mai serios- era ce cautam, valea Tarsa! In dreapta niste copaci mai interesanti, dar nu vedeam "pomul laudat" fagul Printesei! In cele din urma l-am gasit- dupa un gard, de batrin era batrin, dar prea frumos nu ni s-a parut acum, iarna. Am gasit si o trecere a ghetii groase de pe fir, si de aici a inceput aventura pe albia piriului Tarsa spre satul Surdesti. Macar stiam ca sintem pe traseu, conform descrierilor.
N-a fost chiar simplu pe firul piriului, aveam ceva crampoane la noi, dar nu le-am pus, eu aveam doar antiderapante, Mihaela - nu stiam ca avea minicrampoanele ei noi, ca nu le-a scos decit in tren sa mi le arate. Ne-am descurcat si fara, am mers incet si cu grija cautind sa evitam gheata lucie, trecind apa de citeva ori, mai pe urmele carului, mai pe ale ciinilor, ba la inspiratie. De vreo 2 ori am iesit din fir, ba pe o parte, ba pe alta, stiam ca in final trebuie mers pe dreapta - pe "islaz", aveam sa aflam mai incolo. Am mers o bucata frumoasa, pe un fel de livada, prin stinga, unde ne-am si oprit pentru pauza de masa. A aparut iar un ciine, dar si unul dintre stapinii lui, cu care am schimbat 2-3 vorbe. Ne-a intrebat daca nu ne e frica de urs, daca noi eram acolo in padure, ca e o ursoaica cu 3 pui... noi am zis ca ursilor nu le place de mirosul/gustul nostru probabil sau cam asa ceva, nu, n-am intilnit niciun urs.
Ne-a mai zis sa trecem curind dincolo si sa raminem pe islaz, ca pe fir sint stine. Asa am si facut. Ne-am mai intilnit mai tirziu cu un alt tinar pe care l-am "banuit" a fi padurar, care ii cauta pe cei care au fost dupa lemne. In final s-au intilnit, noi ii spusesem ca au trecut deja la vale, nu i-am vazut, doar auzit, trecind pe albie, cind noi eram pe pajiste la pauza.
Am mers pe islaz, dupa ce s-a deschis orizontul am zarit si stinele cu pricina si capatul unei uliti. Am continuat pe curba de nivel, si bine ar fi fost, doar ca dupa un deal am dat nas in nas cu o turma de oi cu ciini aferenti, care ne-au obligat sa coborim la un fir de apa mai mic, unde ne-am innoroit pentru prima (si ultima) data in ziua aia. Am iesit pe ulita, am trecut iar apa inapoi, de data asta pe un podet, apoi tot mai strada, curind asfalt. Culmea, a aparut si un marcaj galben!! apoi pe soseaua pricipala- marcaj rosu, un fel de trunghi dar fara baza alba. Am intrebt pe cineva pe unde sa continuam spre Gurga, primul cetatean ne-a descurajat, altul, intr-o caruta ne-a dat reper scoala, dar acolo nu am inteles ce si cum- am intrebat pe cineva care ne-a zis ca nu se poate... oricum era deja aproape ora 2 asa ca ne-am zis ca avem destul de tropait spre Breaza. De acolo numai pe asfalt, am urcat la "Pripon" (un virf de deal, serpentine strinse pe sosea, destula circulatie din pacate) apoi la vale, str Ocinei- pina la parc. Republicii, pina la biserica, la stinga str Garii si la vale. Am ajuns la tren la 15.40, trecea regiotrans si urma IR-ul fost RE. Vreo 16km jumatate si mai bine.
Pozele: goo.gl/photos/D6xRo9w8Q76QmUKR7
Simbata pe 3001- alta zi cu cer albastru si soare mult, de data asta spre munte si zapada.
Marian Curculescu cu echipa lui, doritor de aventuri pe la Omu si pe Hornul Mare al Malaiestilor, cauta coltari pentru o coechipiera potentiala.
Iata relatarea foto pe aceasta tema de la Florin D: www.flickr.com/photos/135189018@N08/albums/72157676916434090
Restul, mai putini ca de obicei, doritori de o plimbare de iarna, ca de ajun de Craciun.
Se pare ca cineva ar fi mers si in Piatra Mare, am auzit eu un zvon, dar nu stiu nici cine nici unde.
Vreo 14-15 ne-am adunat insa in gara Azuga, din ambele trenuri, 3001 si IR de 7 si am pornit spre valea Grecului. 7 am urcat pe vale, ceilalti pe culme si ne-am regrupat in saua de sub virf. Acolo am pierdut o coechipiera, care avea in intentie sa mearga pe Coama Lunga, la fel au facut si ceilalti care urcasera prin traseul de culme. Cei 6 ramasi ne-am continuat traseul conform planului initial, spre Leuca mica si coborire pe valea Iadului si valea Leucii spre Predeal.
Iata si ceva poze:
varianta culme- Vf Grecu- Coama Lunga spre Busteni:
de la Svetlana: goo.gl/photos/mKyVB3JD9nJH4QFeA
varianta vale + Leuca_ valea Iadului/Leucii spre Predeal:
goo.gl/photos/ZtnVZEBQDvfMyAvp8
Vă rugăm Autentificare sau Crează un cont să participaţi la discuţie.
- angela
-
![Avatarul lui angela]()
Autor Subiect
- Deconectat
- Moderator
-
![Moderator]()
Timp creare pagină: 0.163 secunde
Forumul respectă dreptul fiecărui membru la libera exprimare. Fiecare membru este responsabil pentru ceea ce scrie pe forum. Opiniile exprimate pe forum sunt personale şi nu reflectă poziţia Clubului Alpin Floarea de Colţ București sau a echipei de administratori / moderatori ai forumului. Citeşte aici Regulamentul forumului: floareadecolt.com/forum/despre-forum/265
NOTA BENE Unele trasee montane descrise pe site sau prezentate în albumele foto pot prezenta un risc important de accidentare gravă. Traseele pot suferi modificări în timp şi pot fi diferite faţă de cum sunt ele prezentate aici. Informaţiile oferite de autori se bazează pe propria lor experienţă; ei nu-şi pot asuma nicio răspundere dacă informațiile nu sunt exacte sau de actualitate. Folosirea oricăror informații prezentate aici se face integral pe propria răspundere. Autorii nu-şi pot asuma nicio răspundere pentru consecințele ce pot decurge din folosirea, în orice fel, a informaţiilor prezentate pe site. Deasemenea, participarea la drumeţiile propuse se face pe propria răspundere, fiecare având obligaţia să se autoevalueze corect vis-a-vis de ceea ce implică drumeţia pe munte.
HAI CU NOI Dacă iubești muntele și vrei să ieși în weekend la o drumeţie în natură, în sălbăticia Bucegilor sau în zonele învecinate, te așteptăm sâmbătă și duminică în Gara de Nord la trenul Regio 3021, ora 5:40, primele două vagoane. Nu uita bocancii, rucsacul cu mâncare pentru o zi și hainele de ploaie. Te așteptăm cu drag la o tură pe poteci cunoscute sau mai puțin cunoscute! Ai ocazia să faci mișcare, să te bucuri de natură și să întâlnești oameni noi. Potecile muntelui sunt primitoare indiferent de anotimp. Vezi Cronica săptămânală
Pentru ture mai scurte şi mai uşoare, potrivite şi pentru începători, te invităm la drumeţii alături de SENIORI vineri în gara Basarab la trenul Regio 3023, ora 7:55, vagonul 2 la etaj. Vezi Cronica seniorilor
Drumeţii
Amănunte despre turele săptămânale şi albumele foto aferente în forum la Cronica săptămânală şi Cronica seniorilor.